Utilizarea metodelor si tehnologiilor de foresight
“Elaborarea strategiei nationale în domeniul CDI pentru perioada 2007-2013 bazatã pe elementele unei planificãri strategice” se desfasoara sub forma unui proces continuu, pe durata de 18 luni, utilizându-se cu precãdere metodele si tehnicile de foresight. Etapizarea proiectului este facuta avandu-se in vedere, pe de o parte, dimensionarea corecta a efortului si asigurarea fluxului necesar de resurse in vederea bunei desfasurari a activitatilor, iar pe de alta parte corelarea desfasurarii activitatilor proiectului cu specificul utiizarii metodologiilor de tip foresight, in vederea atingerii obiectivului principal al proiectului.
Orientarea spre metodologiile de tip foresight, utilizata in proiect, impune asigurarea unui caracter deschis al acestuia si atragerea unui spectru larg de actori semnificativi-alaturi de membrii consortiului-care sa reflecte corespunzator experienta, dar si interesele majore existente la nivel national. Complementar cu aceasta, este avuta in vedere si atragerea de expertiza internationala. În procesul de elaborare a strategiei se va asigura, prin folosirea tehnicilor de foresight, consultarea unui numãr semnificativ de experti (peste 1000), reprezentand domenii specifice ale cercetãrii stiintifice, inclusiv a unor experti în probleme de managementul si marketingul cercetarii, al inovãrii si transferului de cunoastere. Intr-o abordare sistemica, anumite rezultate ale consultarilor vor face obiectul unor analize încrucisate la nivel de experti, precum si al unor consultari si/sau dezbateri cu implicarea nediscriminatorie a celor care au interese legate de activitatea de cercetare. Utilizarea tehnicilor de foresight reprezintã garantia diminuãrii riscului de a se elabora strategii dezechilibrate si, de cele mai multe ori, inaplicabile, care sã reprezinte fie numai puncte de vedere ale specialistilor, fie numai ale finantatorilor, fie numai ale potentialilor utilizatori (industria reprezentând o tintã majorã). Un segment aparte îl va constitui mass-media, a cãrei perceptie asupra activitãtii de cercetare poate influenta dramatic întelegerea si acceptarea ei de cãtre societate, cu efecte directe sau indirecte, precum si decizia politicã.
Metodele si tehnologiile de foresight vor furniza cadrul de obiectivizare a consultarilor structurate cu caracter national si vor asigura o minimizare a riscurilor ca Strategia fie sa nu poata fi tehnic si financiar implementata, fie sa nu aiba suportul comunitatii stiintifice si economice. Se apreciaza ca Strategia va reprezenta un succes daca va avea sustinere din partea a cel putin 75% din numarul cercetatorilor si al potentialilor beneficiari ai activitatii de cercetare-dezvoltare (stakeholders).
Metodele de foresight sunt cunoscute inca din anii 50, dar utilizarea lor pe o scara mai larga si cu rezultate notabile s-a facut in ultimii 15 ani.
Interesul din zilele noastre pentru tehnologia de foresight trebuie cautat in previziunile tehnologice pe 30 de ani ale Japoniei, proiect initiat in 1970. Guvernul japonez a fost interesat in a obtine o imagine a dezvoltarii viitoare a tehnologiei si a societatii in general in scopul de a identifica acele domenii de dezvoltare care ar putea fi critice pentru competitivitatea viitoare a Japoniei. Japonezii au plecat de la rezultatele pe care Statele Unite le-au obtinut in anii ’60, cand cateva agentii guvernamentale federale (de ex. cea pentru Aparare) si mai multe companii mari (de ex. Honeywell) au utilizat a mare varietate de instrumente de previziune pentru a-si imbunatati planurile de actiune. Printre aceste instrumente s-a numarat si tehnica de sondare Delphi, tehnica ce se foloseste atunci cand nivelul de incertitudine a viitorului este ridicat. Aplicarea tehnicii a depins de contributia unui mare numar de experti. Aceasta metoda ofera si posibilitatea ca expertii sa poata sa-si modifice opiniile in functie de rezultatul mediat al opiniilor grupului consultat. Ulterior, tehnica Delphi a fost vazuta si ca un instrument deosebit de important de informare a expertilor asupa oricarui consens obtinut in urma consultarii. Acest consens va actiona ca un element de referinta pentru actorii economici si sociali pentru elaborarea planurilor directoare. Daca acesti actori vor actiona in spiritul consensului obtinut, se poate obtine o armonizare superioara a sistemului in care previziunile expertilor devin, intr-un anumit sens, profetii care se auto-indeplinesc!
Foresight in Europa a demarat mai greu. In anii ’80, Franta si Olanda au lansat cate un exercitiu restrans de foresight tehnologic, dar adevaratul interes pentru foresight apare la inceputul anilor ’90 cand Germania si apoi Anglia au inceput sa il utilizeze. Germanii au optat pentru utilizarea tehnicii Delphi si au decis sa traduca si sa utilizeze chestionarele japoneze. Englezii au folosit la randul lor in primul exercitiu de foresight tehnica Delphi, dar au fost dezamagiti de rezultatele obtinute.
Odata cu trecerea in noul mileniu, aproape fiecare tara membra a Uniunii Europene, precum si cateva tari candidate, au declansat cel putin un exercitiu national de foresight. Chiar daca nu au fost peste tot lansate exercitii cu caracter national, au fost demarate exercicii cu caracter regional sau sectorial. Mai mult, prin intermediul unor organizatii internationale, cum este UNIDO, cateva tari din America Latina, dar si din alte regiuni ale globului au inceput sa utilizeze tehnologia de foresight pentru fundamentarea deciziilor privind dezvoltarea.
Romania are experiente, cei drept diferite, in alte doua exercitii de tip foresight. Unul este cel legat de construirea Societatii Informationale in Romania, coordonat in 2001-2002 de Academia Romana (s-a folosit un sondaj tip Delphi), iar celalalt este legat de participarea intr-un proiect finantat de Comisia Europeana (ForTech).
In pezent Academia Romana este partner intr-un alt proiect european (Forsociety- Foresight and Society ERA-NET), de a carui cooperare va putea beneficia si actualul proiect de elaborare a strategiei de CDI in Romania.
Pentru consultarea grupurilor, realizarea de prognoze si planificãri strategice in cadrul proiectului se vor utiliza sisteme si instrumente specializate de ultimã generatie, majoritar bazate pe tehnologia informatiei si comunicatiilor.
În procesul de interogare, consultare si analizã desfasurat preponderant prin mijloace on-line vor fi obligatoriu implicati specialisti din urmãtoarele categorii de institutii:
- unitãti si institutii din sistemul de cercetare-dezvoltare, reprezentative pentru domeniile de stiintã si tehnologie respective: institute si unitãti CD, centre de cercetare, institutii de învãtãmânt superior;
- personalitãti stiintifice, cercetãtori si specialisti de prestigiu, cu competente unanim recunoscute, în domeniile de stiintã si tehnologie respective,
- autoritãti guvernamentale si agenti economici reprezentativi pentru sectoarele si domeniile vizate;
- organisme de referintã/ reprezentative (asociatii industriale, asociatii profesionale, etc.) pentru sectoarele si domeniile vizate;
- organisme ale societãtii civile reprezentative pentru sectoarele/ domeniile vizate.
